Cum ne vindecă natura
Și cum nu o face, oricât ne-am dori.
Locuiesc aproape de natură de opt ani, într-un sat din Moldova. Am plecat din București pentru că orașul mă sufoca. Mai mult de jumătate din viață am trăit aproape de natură, într-un fel sau altul - până la 14 ani am locuit la sat.
Abia recent am înțeles cu adevărat cum vindecă natura. Și, poate mai important, cum nu o face.
Aș vrea să încep chiar de aici - cum nu vindecă natura. Pentru că trăim într-o lume care glorifică rețetele simple pentru lucruri complexe și complică inutil ceea ce e, de fapt, simplu. Iar felul în care natura ne alină corpul, mintea și sufletul stă exact la granița dintre simplu și complex.
Natura nu ne vindecă dacă stăm pe social media și privim poze sau videoclipuri din natură. Sigur, studiile arată că și imaginile din natură au un efect benefic (celebrul studiu cu pacienții din spitale care vedeau pe geam fie un perete, fie copaci, și cei din urmă se recuperau mai repede). Și eu am simțit asta. Ani în urmă, mi-am pus un tapet cu mesteceni în dormitor și parcă dormeam mai liniștită. Dar până la urmă, tot a fost nevoie să plec din orașul în care aveam acel tapet și să mă așez, cu adevărat, în natură.
Natura nu ne vindecă nici dacă ieșim doar pentru o scurtă plimbare, ca să prindem un cadru bun pentru social media și să postăm cu un mesaj inspirațional (ce fac eu acum). Da, ne poate da o stare de bine pe moment. Și poate chiar inspirăm pe cineva să iasă din casă. Dar nu asta e vindecarea.
Nu e suficient nici să spunem cât iubim natura, să scriem despre ea sau să citim despre ea. Nici ție nu-ți va fi de ajuns că citești acest text, cum nici mie nu-mi e de ajuns că îl scriu. E doar primul pas.
Am făcut și eu toate acestea. Am stat pe social media, m-am inspirat din ce postează alții, am postat și eu - din dorința de a împărtăși, de a inspira sau poate și dintr-o nevoie de validare. Și da, scriu și citesc despre natură. Mă hrănesc toate acestea - mai ales intelectual, uneori și sufletește. Dar știu prea bine că nu asta aduce vindecarea. Pentru că am trăit și cealaltă variantă.
Natura ne vindecă atunci când
mergem în plimbări fără telefon și lăsăm simțurile să se deschidă la ce vedem, auzim, mirosim, simțim, și ne reconectăm în prezent
petrecem cel puțin 30 de minute în pădure, lăsând stresul să se domolească, iar sistemul nervos să se regleze spre siguranță (și uneori e nevoie de mai mult — o oră, o zi)
mirosim florile, le admirăm culorile, le descoperim
culegem plante medicinale, le uscăm (ah, ce bine miros!) și le folosim pentru ceaiuri
privim un colț de natură și ne lăsăm cu totul captivați, măcar câteva secunde
observăm animalele sălbatice, fără să le tulburăm
ne conectăm cu animalele domestice și le îngrijim cu bunătate
observăm ritmurile naturii și ne sincronizăm la ele, în tandem cu anotimpurile și ciclurile vieții animale și vegetale
învățăm să dăm deoparte gândurile care ne macină, grijile, anxietățile, dar dacă-urile, și să ne lăsăm să fim complet acolo, în natură
Am fost creați să fim parte din natură. Ea ne dă liniște, ne așează sufletul, ne amintește cine suntem. Și da, uneori e nevoie de mai mult ca să ne vindecăm, cum a fost și pentru mine cu ieșirea din epuizare (nu s-a întâmplat doar stând mult în natură). Dar natura creează spațiul acesta în care vindecarea devine posibilă. Probabilă. Inevitabilă.
Sunt momentele acelea simple. Când mergem în pădure și lăsăm tot ce experimentăm acolo să ne atingă. Când stăm pe plajă și ascultăm valurile (și nu muzica zgomotoasă de pe plajă). Când ascultăm cu atenție cum cântă păsările. Când le observăm oriunde sunt - dacă ne uităm la ele cu intenție și atenție. Când vedem cum se mișcă frunzele în bătaia vântului și le auzim foșnetul. Când găsim plantele de leac și ne facem ceai din ele. Când vedem culorile adevărate din jur – și nu cele inginerite în telefoanele mobile. Când ascultăm sunetele făcute de oi care se întorc seara de la păscut.
Sunt detaliile acelea mici (dacă au înfrunzit copacii, ce flori au mai înflorit, din ce direcție bate vântul, ce temperatură are, dacă sunt nori pe cer și ce forme au), detalii pe care le ratăm când ne alergăm încolo și încoace, uneori absobiți de dispozitive digitale, alteori, de gândurile noastre despre trecut sau viitor, ori de multele lucruri pe care le avem de făcut.
Pacea care se așază după destul timp petrecut așa e altfel decât orice altceva poți trăi în lumea noastră modernă. Așa a fost pentru mine.
Nimic nu se compară cu o plimbare pe dealuri și prin văi, cu toate simțurile treze, deschise către lume. Să găsesc flori, plante, animale, urme ale viețuitoarelor, detalii ascunse. Să mă urc într-un copac și să privesc orizontul. Să ascult murmurul pârâului. Să urmăresc o turmă de vaci cu obiceiurile lor necunoscute.
Sunt lucruri de care poate n-aș avea nevoie ca să supraviețuiesc în lumea asta - ar fi suficient să stau toată ziua la laptop. Dar de ele am nevoie ca de aer ca să trăiesc cu adevărat, să-mi fie sufletul bucuros, să simt, să fiu om.
Avem nevoie de asta. Mai ales atunci când nu ne dăm seama cât de departe am ajuns de natura noastră umană, atât de legată de natură. Când trăim mai mult în minte decât în corp, mai mult în viitor sau trecut decât în prezent. Și în minte, viața pare de multe ori mai grea decât este cu adevărat.
****
Pentru că am descoperit din practica mea puterea reconectării la prezent și la simțuri, facilitiez experiența programului Positive Intelligence, alături de care oamenii pun în practică reconectarea cu sine și dezidentificarea de tiparele de gânduri. Cu alte cuvinte, ieșirea din cap și întoarcerea către sine, către o viață ceva mai ușoară, cu mai puțin stress și cu mai multă conectare.
Începem o nouă grupă de lucru în august, cu întâlniri online.
Aici sunt detalii despre tot ce conține programul.
Iar dacă vrei să te alături, lasă-mi un semn pe corina@renascut.ro (inclusiv dacă te-ar ajuta să poți achita programul în tranșe).
Între timp, visez la un retreat în natură, pe care să îl facilitez (ai veni?)
***
Dacă e să las un gând de final - te rog, fă din acest text ancora ta și inspirația pentru o ieșire în natură, tu cu tine și cu ce vei găsi acolo.
